Noul Cod Fiscal introduce taxe prohibitive pentru masinile second-hand din import!


Preocupat de egalitarism, guvernul liberal restrange libertatea de alegerea consumatorilor.
Singurul motiv pentru care actualul guvern liberal a modificat Codul Fiscal este acela ca este preocupat de egalitarism, sustine actulul ministru de finante, Sebastian Vladescu. El recunoaste ca taxele mai mari pe proprietati si uniformizarea cotei unice nu vor umple vistieria statului, modificarile avand mai mult un efect marginal, masurat in zecimi de procent din PIB.
In fuga sa dupa egalitarism, liberalii uita tocmai de libertate, in special de cea a consumatorului de a alege liber. Proiectul se remarca prin reglementari, promovate prin invocarea sanatatii si protectiei mediului, care elimina concurenta de pe piata, restrangand dreptul de a alege al contribuabililor.
Guvernul asta a stabilit ca vrea egalitate. Este un guvern liberal care vrea egalitate fiscala pentru toti operatorii, tocmai ca sa ncurajeze initiativa, a explicat Vladescu filosofia din spatele noului proiect de modificare a Codului Fiscal. Statutul privilegiat al microintreprinderilor trebuie sa dispara, investitorii pe piata de capital trebuie sa plateasca acelasi impozit ca producatorii de lapte, bogatasii trebuie impozitati agresiv, sustine ministrul de finante. In fond, crede Vladescu, statul le-a facut o favoare neimpozitandu-i mai dur. Presupozitia din spatele politicii sale este aceea ca nu individul este stapan pe veniturile si proprietatile sale, ci statul. Nu statul isi insuseste o parte din venitul contribuabilului, ci acesta primeste ceva de la Guvern. Numai asa poate face statul favoruri. Putem trage concluzia ca, dupa ce s-a laudat cu introducerea impozitarii proportionale, guvernul liberal a decis sa ia decizii populiste, in vederea asigurarii simpatiei paturii mai nevoiase a societatii. Liberalii care solicita egalitatea taxarii in favoarea celor saraci nu isi dau seama ca vor obtine o impozitare progresiva a celor mai instariti, si vor ajunge la un aranjament prin care diferitele taxe vor fi votate de cei care nu le vor plati (parlamentari, ministri, care vor promova numai taxe care nu le afecteaza interesele), avertiza in urma cu exact un secol economistul italian Vilfredo Pareto. In mod neasteptat, cel care a confirmat adevarul spuselor lui Pareto este chiar ministrul de finante, care a recunoscut ca premierul Tariceanu, cunoscut ca un mare fan al sportului pe doua roti, a cerut ca nivelul impozitelor pentru motociclete, prevazut n noul Cod Fiscal, sa fie redus. Acesta a considerat ca nu este corect ca pentru un astfel de vehicul sa fie achitat un impozit anual de 35 lei, aproape la fel de mare ca impozitul de 49 lei perceput pentru un autoturism Dacia, a afirmat Vladescu.
Premierul a solicitat ca grila de impozitare a vehiculelor cu doua roti sa fie corelata mai bine cu impozitele pentru vehiculele cu patru roti, astfel nct sa faciliteze utilizarea motocicletelor, mai putin poluante, a explicat ministrul. Numai ca taxa pe autovehicule este o taxa locala, pe proprietate, si nu una pe mediu. Aceea este o cu totul alta taxa.
De altfel, in cadrul capitolului accize al Codului Fiscal a mai fost introdusa o taxa cu trimitere directa la Mediu, taxa speciala pe autoturisme si autoturisme de teren. Asta chiar daca Romania are deja o taxa de mediu, de 4 lei noi pe autoturism. Legaturile premierului Tariceanu cu acest sector sunt cunoscute. Invocand gradul de poluare diferit al autoturismelor si nevoit sa elimine orice taxa vamala cu UE, nepermisa in cadrul pietei unice, Guvernul a decis sa introduca aceasta taxa penalizatoare, platita cu ocazia primei inmatriculari in Romania. In practica, aceasta taxa a fost introdusa pentru a evita evolutia de pe piata auto poloneza, unde s-au importat mai multe masini la mana a doua in defavoarea importatorilor de masini noi, amenintati cu falimentul. Daca ar fi contat gradul de poluare al masinii, respectiva taxa nu ar fi fost aplicata doar masinilor importate, la prima inmatriculare in Romania, ci si masinilor similare existente deja in Romania. Cu ce este mai poluant un Opel de sase ani importat decat unul tot de sase ani existent in tara? Mult mai probabil, aceasta taxa este una protectionista, introdusa la presiunea importatorilor de masini noi de pe piata interna. E adevarat ca taxa este platita si pentru masini noi, si pentru cele second-hand, numai ca, in timp ce pentru un autoturism de 1.400 centimetri cubi nou se plateste un bir de 94 euro (330 lei noi), pentru unul mai vechi de 10 ani aceasta ajunge la 2.000 de euro (7.000 lei noi). Diferenta este menita sa o acopere pe aceea de pret dintre o masina luata la mana a doua si una no-ua, pentru a descuraja achizitionarea primelor.
Ceea ce ignora insa Guvernul este libertatea de alegere a consumatorilor. Pusi in fata unor preturi piperate ale autoturismelor noi, acestia pot cantari costurile si beneficiile si pot opta pentru o masina mai ieftina second-hand, bunurile fiind substituibile.
Aflate in fata unei asemenea amenintari, companiile importatoare sau producatoare de masini noi ar putea fi nevoite sa micsoreze preturile. Costul suplimentar impus de stat, prin uriasa noua taxa, va determina disparitia acestei oportunitati. In lipsa concurentei masinilor second-hand, preturile masinilor noi pot lua avant.
Mecanismul exte explicat extrem de simplu in orice manual de liberalism economic: Guvernul ncearca sa izoleze piata autohtona de piata mondiala. El introduce tarife, menite sa ridice pretul autohton al unui bun deasupra pretului existent pe piata mondiala, ceea ce permite producatorilor sau vanzatorilor autohtoni sa formeze carteluri. Apoi, cartelurile sunt atacate de Guvern, care afirma: n asemenea conditii este necesara legislatia anticartel. Exact n aceasta situatie se afla cele mai multe guverne europene. Piata tutunului in UE este un bun exemplu. Pe aceasta piata, preturile sunt dictate de un oligopol format tocmai ca urmare a nivelului extrem de ridicat al accizelor.
Acum, invocand legile anti-monopol, UE da in judecata statele care, la lobby-ul marilor companii, introduc preturi minime de referinta. Ce uita birocratia de la Bruxelles este ca oligopolurile sunt creatia taxelor si accizelor mari impuse chiar de ea, care i-au eliminat pe micii jucatori de pe piata. In Romania, totul decurge conform planului, noul Cod Fiscal obligandu-i pe producatorii de tigari ieftine sa plateasca o acciza egala cu 95% din acciza platita pentru tigarile cele mai vandute pe piata. Motivul invocat: o tigara ieftina dauneaza la fel de grav sanatatii ca si una scumpa. Macar de s-ar duce toti banii incasati din accize la bugetul sanatatii! Si in acest caz, libertatea de alegere a consumatorului e limitata, Guvernul decizand in locul sau ce tigara e moral sa fumeze.
In campania sa impotriva bogatasilor, Guvernul a decis si majorarea impozitelor locale pentru autoturisme, in special a celor peste 1.600 de centimetri cubi. Nu este insa clar de la ce valoare incepe impozitarea progresiva a autoturismelor, varianta aflata pe pagina de Internet a Ministerului Finantelor avansand cifra de 1.600 centimetri cubi, in timp ce ministrul Vladescu, in conferinta de presa de la Guvern, s-a referit la 1.500 de centimetri cubi. Aceasta majorare este facuta n functie de capacitatea cilindrica, prin nmultirea impozitului aferent fiecarei grupe de 200 cmc cu o valoare cuprinsa ntre 7 si 120 lei.
Astfel, pentru o Dacia Logan impozitul va fi de 56 lei noi, in timp ce pentru un ARO, considerat de lux, el se va ridica la 390 lei noi. Gigi Becali va plati pentru Maybach-ul lui un impozit de 3.600 lei noi.
Pentru yachturi si alte ambarcatiuni suma platita va creste pna la 5.000 de lei pe an, fata de 1.800 de lei n prezent. n cazul locuintelor, impozitul creste cu cte 10% pentru fiecare 100 metri patrati peste suprafata de 150 metri patrati sau fractiune din aceasta. Astfel Sebastian Vladescu va plati pentru cele trei apartamente pe care le detine, potrivit declaratiei de avere, aproximativ 6 milioane de lei vechi (mai exact 581 lei noi). Pentru primul apartament, de pe V. Conta, de 78 de metri patrati, ministrul va plati 135 lei. Pentru cel de-al doilea, de 159 metri patrati, el va achita 304 lei. Impozitul pentru acest al doilea apartament ar fi trebuit sa fie mai mare cu 15%, potrivit Codului Fiscal, impozitul majorandu-se cu acest procent pentru primul imobil detinut in afara celui de pe adresa de domiciliu. Numai ca cele doua apartamente sunt in acelasi bloc, numerele 59 si 60. Iar in noua propunere de modificare a Codului exista un articol in care se precizeaza ca persoanele care detin la aceeasi adresa, potrivit nomenclaturii stradale, mai multe cladiri distincte utilizate ca locuinte nu datoreaza impozit pe cladiri majorat. Daca nu se aflau in acelasi bloc, pentru cel de-al doilea apartament, ministrul ar fi trebuit sa plateasca un impozit de 349 lei. Pentru cel de-al treilea apartament, de 71 metri patrati, Sebastian Vladescu va trebui sa plateasca 142 lei, la impozitul initial adaugandu-se majorarea de 15%. In cazul in care impozitul pentru cel de-al doilea apartament ar fi fost majorat cu 15%, ultimul trebuia taxat suplimentar cu 50%, ajungand la valoarea de 185 lei. Daca nu ar fi fost introdus articolul cu locuintele distincte la acelasi numar, contribuabilul Sebastian Vladescu ar fi fost nevoit sa plateasca Fiscului nu 581 lei, ci 669 lei.
Tranzactiile bursiere vor fi impozitate cu 16%, din care o cota de 5% este retinuta la sursa, reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare retinerii. Contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei anuale privind venitul realizat din astfel de tranzactii, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa.
Noul proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal, aprobat miercuri de Executiv, prevede o serie de scutiri referitoare la sistemul de accizare n domeniul utilitatilor publice, energia electrica si diverse categorii de produse energetice. Proiectul elimina taxele aplicate concesionarilor din sectorul utilitatilor publice la amplasarea retelelor de transport si distributie a utilitatilor pe domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale. In acest mod se evita impunerea n continuare a unui cost suplimentar impus de comunitatea locala, care era suportat de toti consumatorii la nivel national.
Noul Cod Fiscal elimina facilitatile fiscale pentru cooperatia agricola si pensiunile turistice, facilitati cuprinse n acte normative speciale, deoarece sunt considerate neconforme cu principiile Uniunii Europene. La capitolul impozit pe profit, Codul mai prevede restrngerea rezervelor deductibile specifice societatilor comerciale bancare sau altor institutii de credit autorizate, societatilor de credit ipotecar si celor de asigurare si reasigurare, prin eliminarea rezervelor specifice fata de celelalte categorii de contribuabili. In cazul societatilor bancare, achitarea impozitului anual se face prin efectuarea de plati anticipate n cursul anului.
Daca donatiile de bani nu vor fi impozitate, donatiile de bunuri imobiliare vor fi taxate cu 16%. Singurele exceptii vizeaza veniturile obtinute din donatii intre rude de pana la gradul al doilea. Impozitul de 16% va fi aplicat, ncepnd de anul viitor, si pentru cladirile dobndite prin schimb imobiliar sau cele aduse ca aport n natura la capitalul social al societatilor comerciale. Totodata, se acorda posibilitatea deducerii din veniturile impozabile din salarii obtinute la functia de baza a cheltuielilor aferente economisirii in sistem sistem colectiv. pentru domeniul locativ
Sursa: Saptamana Financiara


Please publish modules in offcanvas position.